I-au spus…

I-au spus să nu mai creadă în iubire, că doar nu mai este copilă visătoare de 16 ani. I-au spus să-și scoată toţi fluturii din cap și să revină cu picioarele pe pământ. I-au spus că un om trecut de 25 de ani nu mai are voie să viseze la iubire, că nu există, și ca să-și întărească spusele, au început să-și bată joc de ea, să-i ia în râs ideile pe care ea, cu naivitate de copil le împărtășise într-un moment de sinceritate. Le mărturisise că nu iubise încă niciodată pe nimeni și că dorește, visează să se îndrăgostească, să iubească un singur om, pe El, până la ultima bătaie de inimă. Acum ei scuipau și îi calcau în picioare visul. I-au spus că oamenii sunt răi și ca să-i demonstreze, au rănit-o. Au transformat fiecare cuvânt rostit în pumnal, fiecare privire în săgeată otrăvită, fiecare gest în respingere. Ea îi privea cu ochi măriţi de mirare și spaimă. Nu înțelegea de ce erau atât de cruzi. Probabil erau nefericiţi. Nu zâmbeau niciodată. Da, asta trebuie să fi fost explicaţia. Oamenii fericiţi nu sunt răi.
Nu a putut să le facă faţă. Erau prea mulţi, prea porniţi împotriva ei, prea hotărâți să-i demonstreze că iubirea, minunile, bunătatea, fericirea nu există.
A ales să se ascundă în cochilia sa. Mai iese doar atunci când stropii de ploaie bat în cochilie, și când înfloresc copacii. Da, iese și noaptea. Noaptea este liniște, întuneric, Luna. Luna i-a devenit cea mai bună prietenă, confidentă. Și da, deși acum nu mai spune nimănui, încă crede în Iubire, este religia ei!

Reclame

6 gânduri despre „I-au spus…

  1. Ceea ce vedem în oameni, înseamnă că asta este și în noi. În adâncul sufletului fiecărui om cineva strigă că ar vrea să facă vre-un rău, să se desfrâneze, să judece, să trăiască în mândrie și orgoliu, să descurajeze, etc. Tristețea, compătimirea, lacrimile și alte stări/emoții au pierdut valoarea în fața omului contemporan. Inimile s-au împietrit, lumina sufletului s-a stins. Toate astea sunt adevărate. Dar având în inimă, în conștiință măcar un licăr de lumină și meditând asupra lui, poate fi stimulat și amplificat în așa fel încât să descopere cele mai întunecate colțuri din sufletul nostru. Adică schimbarea viziunii asupra oamenilor și lucrurilor pământești. De exemplu dacă există vre-un aspect negativ, noi găsim ceva pozitiv în el, cum ar fi o lecție pe care am însușit-o, o experiență care ne duce spre ceva mai bun, spre dezvoltarea și evoluția spiritului, căci nu poate să vadă cineva lumina, până nu trece prin întuneric, sau ca să înțelegi ce este dragostea cu adevărat și s-o prețuiești, neapărat în viața asta tre să guști din amar și să înțelegi pentru ce ți-a fost dat. Iertarea, binefacerea, smerenia, înțelepciunea, pacea, îngăduința – iată câteva chei spre fericire și dragoste nemărginită. 🙂

    Apreciază

  2. se deslușește destul de limpede substratul și esența creației tale, ai talent și unica ce-mi doresc este să te încurajez, să-ți dau un suflu nou și curat în dezvoltarea viziunii artistice, undeva să te critic dar prin motivație, bravo 😉

    Apreciază

      1. Onoarea este de partea mea, mademoiselle 🙂 Dramaturgia este un gen destul de răspândit în ziua de azi, dar inimile noastre cer mai mult ca niciodată lumină, frumos, pozitiv, ceea ce se simte, ca o speranță în operele tale. Chiar dacă e sumbru în jur, tu găsești putere și răbdare să înfrunți greutățile, să ierți și să mergi mai departe, pe un ton optimist. Super! Cultură și gust estetic, jos pălăria.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s